Sab sau siab

 Salonul Auto București (SAB) și Salonul Internațional de Automobile București (SIAB) nu sunt doar denumiri diferite pentru același eveniment, ci reprezintă în istoria auto autohtonă două concepte și evenimente separate, fiecare cu organizatori și regimuri diferite de recunoaștere internațională. [1]

Istoricul perioadelor și motivele din spatele denumirilor sunt următoarele:

1. Salonul Auto București & Accesorii (SAB)

• Anii de desfășurare: Primele ediții au început în perioada 1993 – 1996. Ulterior, sub diverse formate și organizat de Premium Expo, a continuat să aibă ediții aproape anual (de exemplu, reîntors în forță în 2009, 2011, 2013, continuând până în prezent, inclusiv ediția curentă din 2026). 

• De ce s-a numit așa: Numele reflectă caracterul de expoziție centrată pe Capitală și pe piața națională, adăugând ulterior „& Accesorii” pentru a integra companiile de piese, echipamente și servicii conexe. În perioadele de criză economică (cum a fost cea din 2009), SAB a acționat ca o „versiune de criză”, oferind costuri mai mici pentru importatori față de un salon internațional de anvergură.

2. Salonul Internațional de Automobile București (SIAB)

• Anii de desfășurare: A apărut oficial sub această titulatură în anul 1997 (când evenimentul a primit recunoaștere internațională) și s-a organizat regulat din doi în doi ani până în 2007 (1997, 1999, 2001, 2003, 2005, 2007). După o pauză lungă de 11 ani cauzată de criza financiară și retragerea importatorilor, brandul a fost revitalizat pentru o singură ediție în 2018. [1, 2, 3]
• De ce s-a numit așa: Adăugarea termenului „Internațional” a fost obligatorie deoarece evenimentul, susținut puternic de APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile), a fost inclus în calendarul oficial al OICA (Organisation Internationale des Constructeurs d'Automobiles) — forul mondial care patronează marile saloane auto globale. Statutul OICA impunea reguli stricte: organizarea din 2 în 2 ani, standuri construite la standarde internaționale de constructor și interzicerea vânzării directe de mașini „la tarabă” în cadrul expoziției. 

Rezumatul diferențierii:

• SAB a rămas salonul cu o componentă comercială mai pronunțată (unde dealerii locali puteau vinde mașini direct de la stand) și flexibil în perioade dificile.
• SIAB a fost salonul de prestigiu „oficial”, axat exclusiv pe premiere absolute, concepte și reprezentare directă de la nivel de producători globali, protejat de regulamentul OICA.